Râul Bistra

În cultura oricărui popor, indiferent de momentul la care ne-am referi, apa reprezintă un element fundamental. Văzută ca o sursă de regenerare, atât pe plan fizic, cât şi spiritual, apa nu lipseşte din nicio comunitate. Stabilirea unei aşezări se face în legătură directă cu existența unei surse de apă; fertilitatea pământurilor şi implicit, recoltele, depind de apă; ritualurile bisericeşti implică scufundarea în apă, la botez. Vedem aşadar, că apa este legată de ideea de renaştere, purificare, botez, reînnoire, regenerare. Mai mult, apele curgătoare reprezintă, în plan simbolic, o delimitare între tărâmuri diferite, între viață şi moarte, între lumea trudei şi lumea odihnei. Aşadar, punțile care trec peste aceste râuri sunt văzute ca locuri de trecere simbolică între două lumi.

În zona împădurită a Munților Plopiş, la momentul sosirii coloniştilor slovaci, apa putea fi găsită din abundență. Numeroase izvoare cu apă pură, limpede ieşeau din adâncul munților, pregătite să aducă viața, energia, binecuvântarea de care oamenii ce se aşezau aici aveau nevoie. Coloniştii slovaci şi-au stabilit locuințele în locurile unde existau surse curente de apă. Este remarcabil faptul că existau atât de multe izvoare, încât fiecare gospodărie avea câte unul. Cu timpul, datorită defrişărilor masive şi a extinderii populației, multe dintre ele au secat. Cele rămase până în prezent se revarsă în Bistra, un râu ce izvorăşte din zona centrală a Munților Plopiş, de sub poalele estice ale vârfului Văratec (755,9 m), din apropierea localității Valea Târnei. Inițial se prezintă ca un foarte mic pârâiaş de munte, însă, pe măsură ce coboară înspre locul de vărsare, colectează apa unor afluenți, ajungând în cele din urmă la o lungime de 47 de km şi o suprafață a bazinului hidrografic de 175 kilometri pătrați. Râul străbate platoul relativ neted al Munților Plopiş pe direcția principală SV-NE. Din dreptul localității Şinteu şi până la ieşirea din cristalin, Bistra curge pe direcția SE-NV. În acest sector, panta de curgere este mare. Străbate 10 localități (Şinteu, Pădurea Neagră, Voivozi, Popeşti, Bistra, Ciutelec, Bogei, Tăuteu, Poiana, Chiribiş) şi se varsă în Barcău în dreptul localității Petreu, fiind unul dintre cei mai importanți afluenți ai Barcăului.

Înainte de defrişarea masivă a platoului Munților Plopiş, râul Bistra avea debite mult mai mari. În jurul cursului de apă al Bis- trei şi al principalilor afluenți, s-a dezvoltat o vegetație de luncă, cu elemente specifice: arin, plop, răchită, stufăriş. În apele repezi de munte se găseau peşti (în special păstrăvi) şi raci.