Groapa de depozitat cartofii

Secolul al XVIII-lea aduce mutații importante în privin- ța plantelor de cultură. Apar plante de cultură noi, dintre care cele mai importante au fost porumbul şi cartoful, de origine americană. Chiar dacă aceste plante originare din America au fost aduse în Europa de către Cristofor Co- lumb la sfârşitul secolului al XV-lea, răspândirea lor în cul- turile țărăneşti a fost mult mai târzie. Porumbul s-a răspândit relativ rapid. S-a generalizat în agricultura bihoreană în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea datorită calităților sale: productivitate mare şi ca- racterul panificabil, fiind uşor adăugat în compoziția pâinii.

La Şinteu, cartoful era cul- tivat mai ales în grădinile din jurul gospodăriilor, alături de alte legume (varză, morcovi, pătrunjel, fasole, linte, do-

vleac, tutun etc.). Cartoful era una din plantele cele mai răs- pândite în aşezările de munte ale slovacilor, fiind cultivat di- nainte de colonizarea slovacilor. Acesta oferea un randament foarte ridicat, se adapta perfect la solul sărac din zonele înalte şi la condițiile climatice. De asemenea, a fost rapid adăugat în compoziția pâinii cu cartofi.

Pentru păstrarea recoltelor era necesar să se creeze con- diţii optime pe perioada depozitării, astfel încât acestea să-şi menţină proprietăţile pe termen lung şi, în acelaşi timp, să

fie protejate împotriva furturilor sau a incendiilor. Pe lângă pivnițele pe care le întâlnim de obicei la gospodăriile slova- ce, săpate în pământ sau poziționate parțial la subsolul casei (sub casă), o altă metodă de depozitare erau gropile. În aceste gropi, situate undeva în apropierea gospodăriei, se puteau de- pozita cartofii, sfecla, morcovii, varza etc.

La Şinteu37, gropile de depozitat cartofi erau săpate în for- mă de clopot, la o adâncime de 2-3 metri şi aveau un diame- tru de 1 – 1,5 m. Aici, cartofii rămâneau feriți de intemperii timp de un an. Principalul scop al acestor spaţii de depozitare a fost menţinerea şi conservarea recoltei pentru o perioadă mai lungă, pentru a putea fi consumată atât de oameni, cât şi de animale.

Cultivarea cartofilor pe terenurile de aici se practică şi în prezent. De asemenea, unii slovaci continuă să foloseas- că gropile săpate în pământ pentru depozitarea legumelor. O astfel de groapă se găseşte şi în incita complexului Huta Slavia.